Manastiri Romania

La o distanta de aproximativ 20 de kilometri de Ramnicul Valcea si 3 kilometri de Calimanesti-Caciulata se gaseste Manastirea Cozia, un important centru cultural.
Ctitorul ei, Mircea cel Batran, a ales ridicarea manastirii pe malul drept al Oltului, intr-un loc greu accesibil datorita padurilor dese ce o inconjoara. Avand doar o singura cale de acces, manastirea era astfel aparata cu usurinta.
Sfintita la sfarsitul secolului al XIV-lea si purtand hramul Sfintei Treimi, constructia s-a realizat in stilul celor sarbesti, rezistenta, cu multe ornamente. Rozetele ce strajuiesc deasupra ferestrelor cat si pictura pronaosului sunt cele originale.
In timpul domniei lui Neagoe Basarab picturile au fost refacute si s-a construit si o fantana.
La inceputul secolului al XVIII-lea picturile au fost din nou refacute cu ajutorul lui Serban Cantacuzino, iar manastirii i s-a adaugat o prispa. S-au mai construit chiliile calugarilor si capela pentru botezuri. Naosul pastreaza inca portretul lui Serban Cantacuzino zugravit in partea de vest cat si cele ale lui Mircea cel Batran si fiul acestuia, deasupra turlei pastrandu-se crucea de pe vremea marelui domnitor. Pronaosul gazduieste mormantul lui Mircea cel Batran cat si pe cel al mamei acestuia, Teofana.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea se reface catapeteasma, cea veche fiind distrusa de un incendiu. Constantin Brancoveanu doneaza manastirii candelabrele naosului si pronaosului urmand ca, la jumatatea secolului al XIX-lea, anexele sa fie renovate cu ajutorul domnitorilor Bibescu si Stirbei.
In partea de sud-est se afla paraclisul ce poarta hramul Adormirii Maicii Domnului fiind construit la sfarsitul secolului al XVI-lea iar in partea de nord-est paraclisul ridicat din caramida la inceputul secolului al XVIII-lea.
Peste drum se gaseste bolnita ce poarta hramul Sfintii Apostoli fiind ridicata la mijlocul secolului al XVI-lea de catre voievodul Petru de Arges.
In partea de est inauntrul cladirilor s-a inaugurat un muzeu unde se gasesc diferite monede, documente vechi, obiecte religioase precum evanghelia mitropolituui Varlaam si anteriul lui Radu Sapca.
Acoperisul bisericii a fost refacut in 1927 iar picturile au fost reconditionate. Lucrarile de restaurare au continuat mai apoi in 1958 cand au fost refacute celulele calugarilor si paraclisele pentru ca in 1970 biserica sa fie modernizata, cu acoperis de arama si incalzire.
In apropierea manastirii actuale se gaseste manastirea veche numita si “de piatra” avand ca hram Sf. Ioan Botezatorul, ctitorita de tatal domnitorului Mircea cel Batran si mentionata de catre mama acestuia intr-un document in 1601.

Manastirea Frasinei simbolizeaza pentru numerosi oameni cu credinta spatiul de comunicare cu Dumnezeu. Singuratatea calugareasca situata in Carpati a ademenit, chiar din cele mai vechi timpuri, fiinte dornice de pace si viata religioasa datorita pozitiei sale ascunse intre munti si ingradite de ambele parti de paduri vechi de sute de ani. Multi oameni dornici de a afla raiul au gasit in aceasta singuratate scopul vietii lor pe pamant. Multi ucenici au fost inspirati de acesti oameni pritre care unii au ales sa devina calugari, in timp ce altii au adus de la asezarea cea sfanta Duhul vietii si sfint iubitor de Dumnezeu in locuintele si familiile lor.
Prin acest istoric se dezvaluie cele dintai documente ce atesta prezenta acestui asezamant bisericesc, cat si semnificatia lui in istoria bisericeasca si cea romana. Numeroase sanse se ofera celor din manastirile vecine datorita construirii acestei manastiri cat si oamenilor din intreaga tara. Pacea sufletului si cat si cunostintele vietii monahale se pot afla in aceasta manastire.

Precum celelalte manastiri din tara noastra, Manastirea Frasinei este un loc de uniune ortodoxa, gazduind in liniste si pace numerosi monahi din toate regiunile Romaniei. In acest loc numerosi oameni cu credinta in Dumnezeu se aduna cu scopul intregirii sufletesti si trupesti pentru a se intoarce dupa aceea in tara cu sfantul foc al uniunii credintei din mosi stramosi ce este in stransa legatura cu aceasta si cu uniunea neamului. Monahii ce traiesc unii alaturi de ceilalti s-au jertfit mereu fiind exemple pentru ceilalti oameni, ei dedicandu-si viata in acest lacas sfant, in aceste locuri pustii, cu scopul rugaciunii pentru bunastarea oamenilor de pretutindeni mai presus decat bunastarea lor.
Ocrotitorul Sfantul Ierarh Calinic a pazit si pazeste chiar si acum, dupa moartea sa, aceasta manastire sporind totodata valoarea ei, el fiind cel ce a ridicat acest sfant lacas de cult protejand atat monahii cat si laicii, oferindu-le armonie in vieti si liniste in suflete. Un alt lucru interesant despre Manastirea Frasinei este ca are o conduita unica in tara noastra, echivaland cu manastirile de pe faimosul munte Athos. Sfantul Ierarh Calinic a stabilit un set de reguli unice printre care si interdictia carnii in lacas, slujbele tinute noaptea de la ora douasprezece pana la rasaritul soarelui cat si interdictia femeilor. Aceste reguli sunt si astazi pastrate cu sfintenie de locuitorii sfantului lacas. Spiritul fondatorului manastirii isi face chiar si in zilele noastre simtita prezenta prin obiceiurile lacasului, in lucrarile savarsite de calugari, la slujbele ce se tin cat si la slujirea credinciosilor ce se roaga impreuna cu locuitorii manastirii.
Intr-adevar lacasul sfant ctitorit de Sfantul Ierarh Calinic este corespondenta comunitatii grecesti Lavra sau Laura, unde toata poruncile Domnului Iisus Hristos sunt respectate. Calatorii ce vin la Manastirea Frasinei sunt atinsi de Sfantul Duh ce imparte bunastarea si prosperitatea peste trupurile si sufletele lor asigurandu-le o viata vesnica atunci cand vor fi inviati din morti la Judecata de Apoi. Acei ce vor veni cu credinta in Dumnezeu pentru a se ruga in acest sfant lacas si sunt nezdruncinati in credinta lor si in rugaciunile ce le savarsesc vor simti alinarea lui Dumnezeu si paza Sfantului Ierarh. Din acest motiv, credinciosi din toata tara cauta sa vina la Manastirea Frasinei pentru a se ruga pentru sanatatea lor si a celor iubiti cat si pentru a-si gasi pacea si linistea sufleteasca.